duminică, 15 martie 2015

Sfaturi spre TREZIRE de la Eckhart Tolle


   • Să întâmpini orice și pe oricine într-o stare de LINISTE, în locul zgomotului mental, este marele dar pe care îl poți oferi Universului.
   • Îi spun LINISTE, dar este un giuvaer cu multe fețe: această Liniște este și bucurie, dar și iubire.
   • Adevărul este fără timp.
   • Iisus îi spune Martei: « Ești neliniștită și supărată pentru multe lucruri, dar numai un singur lucru este necesar! »
   • Ieși afară din timp. Din perspectiva egoului, acesta este un lucru rău și te va face să-ți fie frică. Dar dintr-o perspectivă mai vastă, a ieși afară din timp este exact ceea ce este necesar pentru ca noua conștiință să apară în această lume.

   • Principala capcană de evitat este confuzia între conținut și esență. Dictonul vechi ,,cunoaște-te pe tine însuți” indică spre esență, adevarata ta identitate. Numele tău, naționalitatea, religia, opiniile tale, punctele tale de vedere politice, posesiile materiale,… ce îți place și ce nu îți place, dorințe, frici, ambiții, ca și modul cum te vezi ca un succes sau o ratare, bun sau rău – de fapt istoria ta personală și procesul de gândire – toate acestea sunt conținut. Tot conținutul se supune legii efemerului, și dacă încerci să descoperi cine ești tu în interiorul conținutului, vei simți frustarea iar și iar. Si așa cum a arătat Buddha, vei suferi. Suferi pentru că tu îți obții identitatea exclusiv din conținutul vieții tale. Un alt cuvânt pentru conținut este forma. Acesta este egoul: identificarea cu forma. Când nu te mai identifici cu forma, egoul nu mai controlează nimic. Așa că atunci când îți dai seama că nu ești forma, ceea ce va rămâne este ceea ce ești tu cu adevărat. Da, ai putea spune că nu mai rămâne nimic, dar nu-i așa. Ceea ce rămâne nu este forma, ci ESENTA, căreia i-am putea spune și spațiu interior. Spațiul din care toate formele vin și în care dispar. Filozofii antici chinezi l-au numit TAO. El este dincolo de timp. Este eternitatea, primordialul EU SUNT!

   • Poți să dezvolți capacități și abilități fără să te identifici cu ele și fără o dependență interioară față de rezultatul viitor al acțiunii. Când acționezi fără ego apare o energie care se revarsă și care este de fapt extrem de primitoare. Când te bucuri de momentul prezent, viitorul ce vine nu mai este primordial. Egoul propune activități ce ocolesc momentul prezent și de aceea totul devine stresant și frustrant.
   • Cu privire la psihologie, ea singură nu ne poate purta dincolo de disfuncțiile minții omenești și nu ne poate aduce o profundă transformare interioară a ființei umane, care este necesară acum pentru ca omenirea să supraviețuiască. Psihologia este folositoare, totuși, pentru că ne învață cum să recunoaștem egoul în variatele sale deghizări, astfel încât să nu ne mai poată păcăli iarăși și iarăși. Ce este personalitatea fără ego? Dansul universal al formelor – fascinant, dar efemer, care trece ca un nor.
   • Uită de situațiile vieții tale și acordă atenție vieții. Momentele vieții tale există în timp. Dar viața ta este acum. Întâmplările din viața ta sunt conținutul minții. În schimb, viața ta este reală.
   • Nefericirea ta poluează nu numai ființa ta interioară, ci și pe cea a celor din jurul tău, ca și psihicul colectiv uman de care ești indisolubil legat. Nici-o altă forma de viață de pe planetă nu cunoaște negativitatea, doar oamenii, așa cum nici-o altă formă de viață nu strică și otraveste pământul, ci îl susține.
   • Cu LINISTEA vine și pacea binefăcătoare.
   • Mă predau faptului cu care sunt mai tot timpul în legătură.
   • Când sunt singur, cea mai adâncă bucurie este sa fiu NIMENI!
   • Nu mă mai identific extern cu nimic. Mă duc simplu în liniște, cât mai adânc. Locul pe care-l iubesc cel mai mult este LINISTEA. Nu pierd liniștea când vorbesc, deoarece cuvintele răsar atunci chiar din liniște. Când oamenii mă lasă singur, nu mai rămâne decât PACEA. Si asta îmi place foarte mult!

   • Când transformarea interioară s-a întâmplat aș putea spune că a apărut o diferență. Starea simplă de a fi a fost așa de completă și de binecuvântată încât am pierdut tot interesul de a face ceva sau a interacționa. Timp de câțiva ani m-am pierdut în Ființă. Am renunțat aproape complet să fac ceva, dar destul cât să mă păstrez în viață și chiar și asta a fost miraculos. Mi-am pierdut complet  interesul pentru viitor. Modul cum sunt acum, este că simt o diferență în viața mea între a fi singur și a interacționa cu oameni, între a fi și a face. Iar a face a fost abandonat și a rămas numai a fi. Era o fericire profundă, minunată, dar, dintr-un punct de vedere exterior, mulți oameni au crezut că mi-am pierdut mințile, că am înebunit. Unii credeau că e o nebunie SA LAS să se ducă toate lucrurile lumești pe care le-am obținut. Ei nu înțelegeau că nu le mai voiam și nu mai aveam deloc nevoie de ele. Așa că, diferența este acum între a fi singur și a mă întâlni cu oamenii. Si asta e bine. Stiu că trebuie să fiu atent, pentru că lucrul acesta să nu se piardă și să nu mă pierd în a face. Nu cred că se mai poate întâmpla asta vreodată, dar e nevoie de multă vigilență!
   • Inima învățăturii este simpla practică de a trăi în momentul prezent! Este adevărat, desigur, că fiecare trăiește deja în momentul prezent, dar, din păcate, oamenii nu își dau seama de lucrul acesta și atunci pretind că trecutul și viitorul sunt mult mai importante decât momentul prezent.
   • De fapt, întreaga ta viață se desfășoară în spațiul prezentului. Nimic nu există în afara momentului de acum. Vorbesc de a trăi clipa de față, în mod conștient! Acesta este și cel mai rapid mijloc de a ajunge dincolo de ego. Gândindu-te la trecut și la viitor hrănești eul. Trecutul și viitorul nu au nicio existență reală, decât ca forme-gând în mintea ta și în timp ce tu devii conștient de momentul prezent, toate vechile structuri ale minții tale încetează să mai opereze. După aceea, mintea nu îți mai este stăpân, ci slujitor. Apare o nouă stare de conștiință: PREZENTA. În loc de a nega momentul acesta - ceea ce este de fapt negarea vieții de către ego – ÎL ACCEPTI, îl recunoști și ți-l faci prieten din dușman. Când trăiești aliniat la clipa aceasta, tu trăiești pacea, dar și puterea vieții însăși! În felul ăsta mergi dincolo de fericirea însăși!

   • Nu ție îți e frică de LINISTE și tăcere, ci egoului tău. Egoul apare din zgomotul neîncetat al minții. Iubești liniștea pentru că e inseparabilă de ceea ce ești în esență. Atunci când te bucuri de orice… adânc…când trăiești frumusețea,  dragostea, sentimentul intens de a fi viu sau creativitatea – LINISTEA va fi acolo în fundal, chiar dacă nu ești conștient de ea în mod direct. Adevărata creativitate vine din starea de pace. Când devii conștient de liniștea care ești, dimensiunea spirituală intră în viața ta, iar tu ești ghidat atunci de o inteligență mult mai vastă decât poți cuprinde cu mintea!
   • Pentru majoritatea oamenilor, gândirea este involuntară, compulsivă și chiar vicioasă, ca un drog. Mulți sunt torturați zilnic de mințile lor, de vocea din capul lor, care nu se oprește niciodată din comentat.
   • Majoritatea stărilor emoționale negative sunt cauzate de gândirea disfuncțională. Emoțiile sunt reacții ale corpului la gânduri. De exemplu, nemulțumirile, resentimentele, vinovăția … dispar atunci când vocea din capul tău se oprește și nu îți mai spune vechile ei povești. Frica dispare și ea atunci când mintea NU mai creează scenarii viitoare… de niciun fel! Corpul reacționează la ele ca și când ar fi o realitate prezentă.
   • Nu te preocupa de rezultatele acțiunii tale, ci doar acordă atenție acțiunii însăși. Rezultatul va veni prin propria lui voință! Aceasta este puterea practicii spirituale.
   • Toată negativitatea este produsă prin negarea prezentului. Anxietatea, apăsarea, tensiunile, stresul, îngrijorarea, toate formele de frică sunt cauzate de prea mult viitor sau trecut și prea puțin prezent. PREZENTUL este realitatea care dizolvă trecutul și viitorul!

   • Moartea este deschiderea transcendenței – posibilitatea de a ști cine ești cu adevărat, dincolo de nume și formă.
   • Suntem aici pentru a găsi ,,cea mai importantă dimensiune a existenței umane”, înauntrul nostru. Ea este mai adâncă decât gândul și nu este bazată pe cunoașterea unor fapte noi, interesante, pe date noi. Lumea este deja plină de ele. Poți apăsa orice buton media și vei obține informația de care ai nevoie. Suntem deja înecați de ele. Si în cele din urmă spre ce punctează toate acestea? Mai multă informație, mai multe lucruri… ca un mare shopping-mall.
   • Te găsești oare pe tine însuți prin creșterea capacității de a gândi și analiza, prin acumularea de cât mai multe date și mai mult conținut? Poate ,,mai mult” să salveze lumea? Totul este formă. Nu vei reuși NICIODATA să faci asta la nivelul formei! Nu le poți aranja în mod corespunzător și nu poți acumula toate formele de care crezi că ai nevoie pentru a te simți cu adevărat împlinit! Poate uneori, totuși, vei reuși puțin…dar pentru scurt timp!
   • Ti se poate întâmpla, așa…ca totul să funcționeze minunat în viața ta – cu sănătatea stai bine, ai o relație deosebită, bani, avere, dragoste și respect din partea celorlalți oameni. Dar, asta nu durează mult timp și apoi, deodată, ceva începe să se năruie aici… sau acolo… fie în finanțe sau în relație,… cu sănătatea sau în munca pe care o faci sau poate în situațiile de viață prin care treci. Toate astea pentru că este în natura lumii formelor ca nimic să nu rămână fix prea mult timp – și astfel după o perioadă, lucrurile încep să se destrame… din nou…!

   • Vocea din cap care nu se mai oprește odată, comentariul – devine civilizația care este obsedată de formă și de aceea NU STIE NIMIC despre cea mai importantă dimensiune a existenței umane: SACRUL, nemărginita liniște și pace, lipsa formei, Divinul. ,,Ce vei dobândi de câștigi întreaga lume, dar te pierzi pe tine însuți?
   • Se poate spune că sunt două căi prin care poți să fii nefericit: neobținând ceea ce vrei și …obținând ceea ce vrei.

   • După ce oamenii ating ceea ce lumea spune că este pentru ei necesar pentru a fi împliniți - adică bogăție, recunoștere, prosperitate, realizări – nu după mult timp, totuși ei nu se mai simt fericiți. Nu se simt împăcați cu ei înșiși. Pentru că nu au obținut adevărata siguranță, acel sentiment că au ajuns la capăt până la urmă. Realizările lor nu le-au dat ceea ce ei căutau cu adevărat – pe ei înșiși! Nu le-au dat sentimentul de a fi adânc înrădăcinați în viață, așa cum spune Iisus, plinătatea vieții, viața întreagă!

   • Forma pe care o ia acest moment este poarta spre dimensiunea lipsită de forme. Este poarta strâmtă de care ne vorbeste Iisus, care duce la viață. Da, este foarte îngustă: este chiar această clipă!
   • Pentru a găsi poarta, trebuie doar SA TE OPRESTI odată din scormonirea nesfârșită a trecutului și viitorului poveștii care este viața ta. Acolo sunt cărți,… povestiri și tu le-ai rumegat tot timpul. Așa că abandonează-ți povestea. Nu este ceea ce ești tu cu adevărat. De obicei, oamenii trăiesc purtând toată viața cu ei o povară, care este trecutul și viitorul lor, o greutate - istoria lor personală, întotdeauna nefericită - și fac asta pentru că speră că îi va face cândva, să se simtă mai împliniți în viitor. Dar asta nu se va întâmpla niciodată, așa că renunță la această continuă căutare! Oprește-te – nu mai căuta nimic! Abandonează această căutare! E fără rost!
   • Nu poți rezolva problemele pe care le ai prin gândirea îndârjită, doar creezi probleme.. prin… gândire. Soluția apare numai atunci când te oprești din a gândi și devii liniștit și absolut prezent, fie și numai pentru un moment. Apoi, un pic mai târziu, când gândul se întoarce, deodată ai o inspirație, care nu exista înainte.
   • Dă drumul gândirii excesive și vei vedea cum totul se va schimba miraculos! Relațiile ți se vor schimba, pentru că nu mai aștepți și nu mai ceri ca cealaltă persoană să facă ceva pentru tine, să îți dea ceva, spre a-ți întări și crește egoul. Nu te mai compara cu ceilați și nu mai încerca să fii mai mult decât ei (și toate astea numai pentru a-ți întări egoul). Lasă-i pe toți să fie așa cum sunt! Nu este nevoie să-i schimbi! Nu trebuie să-i faci să se poarte altfel, numai ca să fii tu fericit!
   • Nu este nimic rău în a face lucruri noi, a iniția activități, a explora trăiri noi, să întâlniți oameni, să obțineți cunoaștere și experiență, să vă dezvoltați abilitățile voastre fizice și mentale, și să creeați, orice sunteți chemați să imaginați în această lume. Este minunat să creeați și este loc întotdeauna de mai mult, decât puteți face voi! Acum întrebarea este: Vă căutați pe voi înșivă, în ceea ce faceți? Încercați să adăugați mai mult la ceea ce credeți că sunteți? Vă străduiți compulsiv, să ajungeți la următorul moment,… și apoi la următorul,… și iarăși la următorul, sperând să vă găsiți sentimentul de completitudine și împlinire?
  
   • Prețul Ființării este cu adevărat important pentru voi! Ceea ce caută de fapt, sinele egotic, la nivelul poveștii personale – acel vreau să fiu special – ascunde faptul că voi nu puteți fi mai speciali decât sunteți acum! Nu e vorba de speciali pentru că sunteți mai mult sau mai puțin afectați decât oricine altcineva, ci pentru că puteți da un sens și apreciere frumuseții, și vieții din voi!
   • Când sunteți prezenți în acest moment, voi întrerupeți continuitatea poveștii voastre - trecutul și viitorul. Atunci apare inteligența adevarată și bineînțeles iubirea! Singurul mod prin care iubirea poate veni în viața voastrâ nu este prin formă, ci prin spațiul interior fără margini care este Prezentul. Iubirea nu are formă!
   • Folosiți-vă mereu de aceste lucruri: Fiți acolo unde sunteți. Priviți în jurul vostru – doar priviți, nu interpretați! Priviți lumina…, formele…,culorile… texturile. Fiți conștient de prezența liniștită a fiecarui lucru.
   • Este o interconexiune între toate fenomenele universului. Budiștii au știut asta dintotdeauna, iar fizicienii o confirmă acum. Nimic din ceea ce se întamplă nu este un eveniment izolat! Cu cât mai mult etichetăm ceva, cu atât mai mult îl izolăm! Întreaga viață devine fragmentată prin gândirea noastră!
   • Fii sigur ca nu mai ai nici-o rezistență în interiorul tău, și nici-un pic de ură, nici-o negativitate: ,,iubiți-vă dușmanii”, a spus Iisus, care desigur înseamnă ,,să nu mai aveți dușmani”! Nu mai judecați!
   • Faceți-vă un obicei: monitorizați-vă stările voastre mentale, și emoțiile, prin auto-observare. Sunt în pace în acest moment? Este o întrebare bună pe care puteți să v-o puneți frecvent! Sau puteți să vă întrebați: ce se întamplă în mine, în această clipă?
   • Să atingi adevăratul scop al vieții!
   • Cuvintele sunt doar indicatoare. Ceea ce este comunicat se află în spatele cuvintelor, dar le putem folosi în direcția pe care o semnifică și asta e folositor.
   • Majoritatea oamenilor tratează clipa aceasta ca și când ar fi un obstacol pe care trebuie să-l înfrângă. Dar pentru că momentul prezent este viața însăși, este o nebunie să trăiești astfel,… viața!
  
   • În starea de conștiență, a face ceva, este o aliniere internă completă la momentul prezent – orice ați face acum. A face,… nu mai este atunci ceva primordial care se deplasează spre o finalitate, ci devine o deschidere care invită conștiința fără limite să patrundă în această lume. A te alinia pe tine însuți la clipa aceasta de acum, este a te alinia la singurul scop universal – scopul întregului! Care este țelul lui? Nașterea și înflorirea conștiinței fără limite. Atunci întregul te v-a ghida în orice gândești și faci!
   • A face lucrurile din starea de conștiență nelimitată, are trei modalități, depinzând de circumstanțe și de natura activității. Ele sunt: acceptarea, bucuria și entuziasmul. Dacă nu este nici acceptare, nici bucurie sau entuziasm în tot ceea ce faci, ești în afara alinierii cu scopul universal. Atunci vei creea nefericire, și suferință, într-o formă sau alta. Un mod de a defini egoul este și acesta: o relație nepotrivită cu momentul prezent. Scopul formelor exterioare create de un mod de a face conștient este acela de a permite și a lăsa conștiința fără limite să apară în orice se face!
   • Dacă umanitatea este gata pentru o transformare? Da. Am văzut semne care deja se întâmplă. Pentru prima dată sunt mai multi oameni treziți pe planeta noastră. De ce acum? Pentru că dacă nu ar fi o schimbare în conștiința umană, acum, ne-am distruge pe noi înșine și poate și planeta. Nebunia minții egotice colective, amplificată de știință și tehnologie, aduce repede specia noastră pe marginea prăpastiei.Te transformi sau mori: aceasta este singura noastră șansă, în momentul acesta.
   • Transformarea conștiinței se întamplă cu adevărat chiar dacă lucrul acesta nu este spus la știrile de astă seară. Dacă se întamplă destul de repede? Sunt optimist în legatură cu viitorul omenirii, mult mai mult acum decât atunci când am scris Puterea Prezentului. De fapt din cauza aceasta am și scris cartea. Atunci nu prea credeam că umanitatea mai poate supraviețui. Acum lucrurile sunt diferite. Văd mult mai multe motive de a fi încrezători.
   • Totuși, așa cum cred că știți, toate întrebările și la fel toate răspunsurile sunt făcute din gânduri, dar adevărul a ceea ce ești tu cu adevărat NU este realizat prin gânduri. În cel mai bun caz, gândul poate fi de ajutor pentru cei care încă au nevoie de direcționare, dar numai prin ABANDONAREA GANDIRII se poate revela adevărul pe sine!
   
   • Folosim des fraze ca ,,a te alinia cu adevărat viețiiși ,,să te aliniezi interior la ceea ce este”. Cum ajungem să fim nealiniați cu ceea ce este? - Probabil prin rezistență, nepredare de sine în fața momentului prezent!
   • Atâta timp cât acel adevâr nu este recunoscut, atunci, apare suferința (care desigur că e o parte a ceea ce este). Cu cât mai repede este recunoscut, cu atât mai repede apare o nouă dimensiune: conștiența - prezența. Aceasta este trezirea, transformarea, transcenderea suferinței. Așa că atunci când zic să te aliniezi la viață,vreau să spun alinierea conștientă.
   • Nepredarea în fața momentului prezent este în cele din urmă numai nerecunoașterea că tu esti deja una cu ceea ce este! Aceasta este iluzia separării (care desigur și ea își are locul adevărat înăuntrul totalității). Așa că noi toți suntem pe drumul de la inconștiență spre alinierea conștientă la viață!
   • Care este esența a ceea ce sunt eu? Este oare vorba de carnea și oasele corpului meu? Este memoria mea, gândurile și emoțiile mele, sau rolurile mele sociale? Ceea ce simt că sunt EU în esență, nu este nimic din toate acestea! Ceea ce unii i-ar spune individualitate sau identitatea mea, simt că este ceva foarte prețios! Dar ce este de fapt ea? Este sentimentul ascuns a ceea ce sunt eu cu adevărat – este conștiința însăși – singurul lucru pe care nu-l pot pierde. Așa că putem spune că poți pierde totul, în afară de tine însuți!
   • Tu spui: ,,fiecare vrea să fie un individ”. Eu spun doar: fiecare vrea sa fie! Conștiința de a fi este auto-realizarea! Conștiința că ești este adevărata fericire!

        Drum drept spre Lumina !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va rog comentariile sa se refere la subiectul articolului si fara cuvinte vulgare. Criticile sunt admise dar sa fie creative si spre schimbare pozitiva. Comentariile carcotasilor si postacilor platiti vor fi sterse. Acest blog nu este retea de socializare.